Studiul comparativ (86 tineri supravieţuitori de cancer şi 93 de tineri clinic sănătoşi) surprinde aspecte legate de calitatea vieţii şi evaluează percepţia tinerilor asupra contextului medical, în vederea îmbunătăţirii serviciilor medicale şi a programelor de suport psihosocial.
Studiul a avut ca scop investigarea unor aspecte legate de calitatea vieţii, mecanismele de coping, percepţia propriului rol şi a medicului în menţinerea sănătăţii, precum şi posibilele motive de evitare a controalelor medicale. În acest sens, au fost elaborate următoarele obiective:
- Evaluarea calităţii vieţii asociată sănătăţii la adolescenţii şi tinerii adulţi supravieţuitori de cancer, care sunt membri ai unui grup de sprijin;
- Investigarea mecanismelor lor de adaptare şi relaţia dintre mecanismele de coping şi calitatea vieţii;
- Explorarea principalelor motive posibile pentru evitarea medicală (evitarea de a merge la medic sau la spital);
- Evaluarea modului în care tinerii supravieţuitori de cancer percep propriul rol şi influenţa medicului în menţinerea sănătăţii.
Studiul a fost realizat pe 2 grupe de subiecţi: grupul de studiu, care a fost format din 86 de supravieţuitori ai cancerului pediatric, care sunt membri ai unui grup de sprijin – Temerarii; şi grupul de control, care a fost format din 93 de adolescenţi şi adulţi tineri, clinic sanătoşi, care nu au antecedente medicale. Instrumentele folosite în acest studiu au fost 4 chestionare şi o serie de întrebări care au adunat date demografice şi aspecte specifice legate de boala lor: Chestionar al Calităţii Vieţii asociată Sănătăţii (Avis, N. E., Smith, K. W., McGraw, S., Smith, R. G., Petronis, V. M., & Carver, C. S. (2005)); Versiunea scurtă a inventarului Cope pentru evaluarea mecanismelor de coping (Carver, C. S. (1997)); Chestionar de evaluarea Evitării Medicale – din cauza fricii de a descoperi o boala gravă, din cauza fricii de proceduri medicale, din cauza aspectelor financiare şi logistice (Ronald A. Kleinknecht (1996)); Chestionarul pentru măsurarea Valorii acordată Sănătăţii şi pentru evaluarea felului în care atribuie un Control Intern sau Extern menţinerii sănătăţii (Richard R. Lau, Karen A. Hartman, John E. Ware Jr.).
Studiul a subliniat o serie de rezultate semnificative statistic, care reprezintă un suport informaţional important pentru programele care oferă suport psihosocial grupurilor de tineri supravietuitori de cancer, precum si medicilor din acest domeniu. Programele de intervenţie pentru supravieţuitorii de cancer ar trebui să încurajeze mecanisme de coping sănătoase (recadrare pozitivă, acceptare şi coping activ) şi să descurajeze utilizarea mecanismelor de coping nesănatoase (auto-învinovăţire, negare, dezangajare comportamentală). Toate acestea pentru o calitate a vieţii mai bună şi pentru a minimaliza cât mai mult şansele evitării medicale. De asemenea, e foarte important să faciliteze accesul la informaţii valide, să construiască platforme unde supravieţuitorii pot primi suport din partea tinerilor care au avut aceeaşi experienţă sau pentru a intra în legatură cu un specialist; să faciliteze comunicarea şi relaţia medic-pacient; să creasca încrederea în serviciile medicale; să dezvolte strategii de asistenţă socială pentru familiile cu probleme financiare; şi nu în ultimul rând, să organizeze campanii de informare în comunitate.
